Orhidee Bulbophyllum (Cirrhopetalum) rothschildianum

Bulbophyllum rothschildianum, cunoscut si ca Cirrhopetalum rothschildianum, este o specie botanica din India, Myanmar si Yunnan. Este apreciata pentru inflorescentele in evantai: multe flori mici, cu nuante rosu-visiniu pe fond deschis, se deschid la capatul unei tije aparent fine.

Aspect si inflorire

Planta ramane compacta, cu pseudobulbi ovoizi si cate o frunza la varf, legati printr-un rizom tarator. Florile pot forma un evantai de aproximativ 15-17 cm. Labellumul articulat se poate misca usor, iar parfumul este discret, dar poate fi atipic pentru o orhidee parfumata. Inflorirea apare frecvent primavara sau toamna si poate dura 2-3 saptamani, in functie de exemplar si de conditii.

Lumina si temperatura

Ofera lumina filtrata spre puternica, fara soare agresiv dupa pranz. Orientativ, 15.000-25.000 lux pot sustine o inflorire mai buna; planta poate creste si la lumina mai redusa, dar nuanta frunzelor si ritmul infloririi se pot schimba. Temperaturile moderate, cu nopti usor mai racoroase, sunt mai sigure decat extremele prelungite.

Udare, umiditate si ventilatie

Uda relativ frecvent in crestere, dar lasa substratul sa se apropie de uscare intre udari. Specia apreciaza umiditatea, insa apa care balteste in ghiveci sau in jurul pseudobulbilor favorizeaza putrezirea. Ventilatia constanta este esentiala, mai ales cand umiditatea este ridicata.

Substrat si replantare

Foloseste un ghiveci lat, cu multe orificii, sau un cos de cultura. Un amestec aerat de scoarta, pluta, cocos sau componente minerale poate functiona bine. Replanteaza dupa inflorire, cand apar radacini noi, fara sa fragmentezi inutil rizomul.

Fertilizare si repaus

Fertilizeaza diluat in perioada de crestere si clateste periodic substratul pentru a limita acumularea sarurilor. Iarna, reduce fertilizarea si uda mai rar, fara sa lasi planta complet uscata pentru multe saptamani.

Important: aspectul, numarul tijelor si stadiul infloririi variaza natural intre exemplare.

Origine si particularitati botanice

Specia provine din sudul Asiei, fiind asociata cu India, Myanmar si provincia Yunnan din China. Creste epifit, in zone calde pana la moderat racoroase. Rizomul se extinde intre pseudobulbi, lasand spatiu intre cresteri; aceasta structura explica de ce planta are nevoie de un vas lat si de ce divizarea se face numai cand exista suficiente pseudobulbi si radacini active de fiecare parte.

Floarea este mai complexa decat pare de la distanta. Sepalele laterale sunt alipite pe mare parte din lungime si formeaza o structura alungita, iar labelumul mobil poate oscila la miscarea aerului. Granulele fine si perișorii de pe unele structuri florale devin vizibili de aproape. Aceste detalii fac specia interesanta pentru colectii, chiar si atunci cand parfumul ei nu este clasic floral.

Inflorire si ritm de crestere

Inflorirea poate aparea de doua ori pe an, frecvent in jurul sfarsitului primaverii si din nou la inceputul toamnei. Nu trata calendarul ca pe o promisiune: maturitatea plantei, lumina si sanatatea radacinilor influenteaza aparitia tijelor. Dupa ce florile se trec, urmareste aparitia unei cresteri noi si a radacinilor noi; acesta este momentul cel mai sigur pentru replantare.

Parametri orientativi de cultura

In perioada calda, multe exemplare raspund bine la zile de aproximativ 24-26°C si nopti mai racoroase, in jur de 18-20°C. Iarna poate suporta temperaturi mai joase daca substratul nu ramane rece si imbibat. Umiditatea ridicata este utila, dar fara ventilatie devine un risc; nu urmari 80% umiditate daca aerul ramane nemiscat.

Uda de aproximativ 3-5 ori pe saptamana doar daca substratul, lumina si temperatura justifica acest ritm. In conditii de apartament, verifica mai intai cat de repede se usuca. Intre udari, substratul se poate apropia de uscare, dar pseudobulbii nu trebuie lasati sa se deshidrateze excesiv.

Pregatirea pentru iarna

La sfarsitul iernii, planta poate trece printr-o perioada mai calma de 1-2 luni. Redu fertilizarea si rareste udarea, dar nu opri complet apa pentru perioade lungi. O udare usoara, facuta atunci cand substratul se usuca, este mai potrivita decat o perioada de seceta severa.