Ingrijire Vanilla Planifolia - ingrijire si recomandari de cultura

Despre Vanilla planifolia

Vanilla planifolia, orhideea de vanilie, este apreciata de colectionari ca liana exotica si, in cultura comerciala, pentru pastaile aromate. Pastaile de vanilie au valoare de piata foarte mare; in unele momente pretul lor a depasit, pe unitate de greutate, cotatii comparabile cu metale pretioase, precum argintul. Afirmatia se refera la dinamica de piata a pastailor, nu la o cotatie fixa permanenta.

Este o orhidee cu crestere rapida, epifita sau semi-epifita, cu frunze verzi sau variegate. Lianele pot ajunge, in conditii bune, la zeci de metri (in literatura se mentioneaza pana la aproximativ 60 m). Dezvolta radacini aeriene cu care se prinde de trunchiuri, stanci sau suporturi. Pe masura ce creste, tulpinile se ingroasa ca sa sustina greutatea plantei.

Vanilla planifolia este, in practica horticola si comerciala, principala specie de orhidee cultivata pentru fruct (pastaie) comestibil. In comert exista selectii cu foliaj desenat, inclusiv Variegata si Albo-Variegata.

Vanilla planifolia · Vanilla planifolia Variegata · Albo-Variegata · Colectia Vanilla

Forma clasica verde, Variegata, Albo-Variegata

Ingrijirea de baza este similara pentru toate formele. Diferenta practica apare la foliaj: zonele albe sau crem prezinta mai putina clorofila, deci cresterea poate fi putin mai lenta, iar soarele direct agresiv arde mai usor tesutul deschis la culoare. Ofera plantei lumina puternica, filtrata.

Nota: desenul variegat variaza de la frunza la frunza si de la planta la planta. Daca pe o forma variegata apar lastari complet verzi si vrei sa pastrezi variegatia, poti indeparta lastarul verde.

1. Forma verde clasica - Vanilla planifolia
Foliaj verde, de regula cea mai viguroasa. Alegerea potrivita daca vrei mai mult volum de liana si, pe termen lung, mai multe sanse de flori si pastai.

Vanilla planifolia, forma verde clasica (exemplar din magazin).

2. Variegata - Vanilla planifolia Variegata
Frunze cu desen crem-galbui pe fond verde. Aspect mai decorativ decat forma clasica, cu aceleasi nevoi de suport, umiditate si udare controlata.

Vanilla planifolia Variegata.

3. Albo-Variegata - Vanilla planifolia Albo-Variegata
Selectie cu variegatie de tip albo: zone albe sau crem mai evidente pe frunza. Contrastul este mai puternic decat in cazul altor forme variegate. Evita soarele de dupa-amiaza pe portiunile albe; prefera lumina filtrata buna. Cultura (substrat, udare, fertilizare, polenizare) urmeaza aceleasi reguli ca si forma verde.

Vanilla planifolia Albo-Variegata: zone albe-crem pe frunza.

Pe scurt:

• Verde - vigoare, aspect clasic
• Variegata - desen crem-galbui pe verde
• Albo-Variegata - contrast alb-crem mai marcat

Florile si pastaile raman tipic Vanilla; foliajul este cel care diferentiaza aceste selectii in colectie.

Repere de cultura

Temperaturile, umiditatea, udarea si fertilizarea de mai jos sunt valori orientative. Marimea plantei, substratul, ventilatia si lumina reala schimba nevoile. Vanilla iarta multe greseli de incepator, dar nu iarta usor apa care stagneaza in ghiveci, printre radacini.

Crestere, suport, umiditate

Ofera exemplarelor de Vanilla un suport real: spalier, moss pole, plasa sau trunchi. Daca urmaresti sa obtii pastai, dirijeaza lianele astfel incat sa poti ajunge usor la flori pentru polenizarea manuala. Nu lasa planta sa se incalceasca fara control: devine greu de udat, de tratat si de polenizat.

Umiditate. Orientativ 50-80%, in spatiu aerisit/ventilat. Tolereaza si valori mai mici pe termen scurt, dar pe termen lung cresterea incetineste, iar radacinile aeriene se usuca. Curentii foarte puternici de aer in conditii de umiditate scazuta usuca la fel de usor radacinile aeriene. 

Lumina. Lumina puternica, filtrata. Prea putina lumina stimuleaza cresterea de liane lungi, firave, cu putine sanse de inflorire. Retine: Soarele direct puternic poate arde frunzele, in special in cazul formelelor variegate.

Substrat, udare, fertilizare

Substrat. Vanilla prefera un amestec bine drenat, cu granulatie mica-medie si destula materie organica. In sera folosim un mix pe baza de fibra de cocos, turba fermentata, perlit si scoarta fina. Pentru acasa, produsul potrivit din magazin este Substrat orhidee Ludisia, Vanilla, Paphiopedilum. Sphagnumul este util in cazul butasilor si al plantelor tinere - nu ar trebui sa fie folosit pe termen lung pentru exemplare mari.

Udare. Uda cand substratul s-a uscat la suprafata, apoi lasa surplusul sa se scurga. Asigura-te ca nu ramane apa in farfuriuta/masca decorativa. Supraudarea este principala cauza de pierdere: radacinile din substrat sunt destul de superficiale si putrezesc foarte usor. Daca baza plantei a putrezit, poti taia o portiune sanatoasa de liana si o poti reinradacina; Vanilla se propaga relativ usor prin butasire.

Fertilizare. Foloseste un fertilizant pentru orhidee sau un NPK echilibrat, diluat la aproximativ 30% din doza de pe eticheta. La exemplare mari, fertilizarea foliar diluata poate ajuta absorbtia. Aplica cu grija pentru a evita arderea radacinilor. In perioada de pregatire a infloririi evita excesul de azot: acesta stimuleaza cresterea vegetativa in dauna florilor.

Inflorire si polenizare

Inflorirea este de obicei anuala, in intervalul orientativ aprilie-iulie, daca planta are talie suficienta si conditii bune. Se declanseaza mai usor dupa perioade relativ mai secetoase, cu udari mai rare si umiditate atmosferica mai scazuta. Pentru flori, lianele trebuie sa aiba cativa metri si o tulpina (stem) de aproximativ 6-13 mm diametru. Din butas inradacinat, inflorirea poate aparea in 2-3 ani, daca cresterea a fost constanta.

Florile sunt puternic parfumate si au un diametru de pana la aproximativ 10 cm. Apar in clustere de 1-15 flori, care se deschid pe rand. Fiecare floare tine aproximativ o zi.

Cluster cu floare deschisa si boboci.

Polenizarea se face manual. Polenul unei flori poate fi folosit pe stigma aceleiasi flori (autopolenizare). In natura, polenizarea reusita fara interventie este rara (de ordinul a aproximativ 1% in multe descrieri de cultura). Lucreaza in prima parte a zilei, orientativ intre 6:00 si 12:00, cu o scobitoare sau un instrument similar. Daca polenizarea a reusit, floarea ramane pe planta si incepe sa formeze pastaia. Daca nu, floarea cade de obicei in 1-3 zile.

Pastai, recoltare, folosire

Fructul este o capsula cilindrica (pastaie) de pana la aproximativ 20 cm. Se matureaza in aproximativ 8-9 luni dupa polenizare. Recoltarea se face inainte de deschiderea completa a pastaii; daca se crapa pe planta, pierde din valoare comerciala. Imediat dupa recoltare, pastaile nu au inca aroma clasica de vanilie. Aroma se formeaza in procesul de uscare si maturare dupa recoltare si atinge potential bun dupa aproximativ 4-5 luni de procesare corecta.

Pastai imature pe planta.

Pastaile se folosesc in patiserie, cofetarie, bauturi, siropuri, dar si in parfumerie si cosmetica. In medicina traditionala vanilia apare ca stimulent sau calmant in diverse contexte; aceste utilizari traditionale nu inlocuiesc evaluarea medicala moderna si nu sunt prezentate aici ca tratament.

Pastai dupa procesare, pregatite pentru folosire.

Probleme frecvente

• Radacini moi in ghiveci - udare prea frecventa sau substrat care tine apa. Corectezi drenajul si ritmul de udare; daca baza este compromisa, reinradacinezi un segment sanatos.
• Radacini aeriene uscate - aer prea uscat sau curenti puternici. Cresti umiditatea moderat si reduci curentul de aer uscat.
• Nu infloreste - planta prea mica, prea mult azot, lumina slaba sau niciun episod mai uscat care sa ajute la aparitia florilor.
• Daunatori - pot aparea, dar rar afecteaza semnificativ planta daca intervii la timp. Verifica frunzele si trateaza. In functie de problema, poti folosi un produs din sectiunea de tratamente.

Intrebari frecvente

Pot obtine vanilie comestibila acasa?
Da, daca planta ajunge la talie de inflorire, polenizezi manual la timp si astepti lunile de maturare a pastaii, plus procesarea dupa recoltare. Nu este un proiect de cateva saptamani, dar este perfect realizabil. 

Cat de greu se creste Vanilla?
Cresterea vegetativa este, de regula, accesibila. Partea pretentioasa este controlul apei la radacini si, daca vrei pastai, polenizarea si asteptarea.

Am nevoie de doua plante ca sa obtin fructe (pastai)?
Nu neaparat. Autopolenizarea pe aceeasi floare functioneaza daca transferi polenul corect.