Cuprins
Despre Stanhopea
Stanhopea este un gen din familia Orchidaceae, descris de William Jackson Hooker in 1829 si denumit in onoarea celui de-al patrulea Earl de Stanhope. In literatura mai apar nume vechi precum Ceratochilus, Stanhopeastrum, Gerlachia sau Tadeastrum. Arealul natural merge din Mexic pana in nord-vestul Argentinei, in America Centrala si de Sud, in paduri umede de la nivelul marii pana la altitudini foarte mari (in unele surse peste 3000-5000 m, in functie de specie).
Cresterea este de regula epifita, ocazional terestra. Pseudobulbii sunt ovati, cu o singura frunza lunga, eliptica, inserata apical. In natura, radacinile aeriene pot creste in sus si formeaza un cuib in care se aduna frunze moarte si debris vegetal - o sursa naturala de nutrienti.
Descopera colectia noastra de orhidee
Flori, parfum, cos de cultura
Majoritatea speciilor infloresc preponderent vara; unele si toamna. Florile sunt puternic parfumate picant (nuante condimentate), dar uneori tin putin timp: de obicei 3-4 zile. Tija iese adesea prin partea de jos a cosului de cultura, deci planta pare rasturnata daca o pui in ghiveci normal. Fara orificii mari la baza sau in lateral, florile nu au pe unde sa iasa si se pot pierde in substrat.
Stanhopea poate inflori de mai multe ori pe an daca planta este viguroasa si conditiile sunt bune. Cele mai frumoase infloriri apar pe exemplare mari, nedivizate excesiv.

Stanhopea - flori pendente, puternic parfumate.
Repere de cultura
Temperaturile, lumina, udarea si fertilizarea de mai jos sunt valori orientative. Speciile de ses tropical si cele de altitudine nu cer exact acelasi minim de noapte. Observa cresterea noua, frunzele si greutatea cosului inainte de a uda.
Lumina, temperatura, umiditate
Lumina. Difuza, dar puternica: orientativ 25000-30000 lux, in zona Cattleya, fara soare direct pe frunze dupa pranz. Soarele direct produce arsuri greu de recuperat la nivelul foliajului. Vara, cand temperaturile trec de aproximativ 34°C, ofera umbrire si pulverizare suplimentara.
Temperatura. Genul combina origini tropicale cu specii de munte, deci multe se simt bine cu nopti mai racoroase decat un Phalaenopsis clasic. Ca reper general, majoritatea speciilor tropicale cer nopti de minimum aproximativ 12°C. Unele specii endemice din zone foarte calde (S. annulata, avicula, candida, cirrhata, ecornuta, grandiflora) prefera nopti peste 18°C ca sa infloreasca bine. Ziua pot urca spre 30-35°C daca exista umiditate si ventilatie.
Umiditate si ventilatie. Umiditate ridicata pe tot anul; vara ajuta pulverizarile frecvente pe zona de cultura, nu neaparat apa stagnanta pe frunze seara. La umiditate mare, ventilatia buna este obligatorie, altfel apar probleme fungice si bacteriene.
Cos, substrat, replantare
Recipient. Ideal: cos de sarma (sau similar) cu orificii de minim aproximativ 1 cm, ca tijele florale sa treaca prin baza. Cosurile de lemn inchise si ghivecele standard blocheaza adesea inflorirea vizibila.
Substrat. Afanat, usor, greu de compactat, cu drenaj puternic: fibra de cocos, scoarta de pin medie-fina, amestecata cu sphagnum, perlit sau fibre tip osmunda. Din magazin, un punct de plecare bun este Substrat Cattleya / Brassavola / Coelogyne (granulatie potrivita, aerat); poti ajusta retentia cu putin sphagnum daca substratul se usuca prea repede.
Divizare si replantare. Nu diviza excesiv. Cele mai bune infloriri apar in cazul exemplarelor mari, lasate sa formeze grupuri viguroase. Replanteaza rar, cam o data la 3 ani; mutarile dese si agresive pot amana florile pana la 12 luni. Moment bun: vara, imediat dupa inflorire.
Udare si fertilizare
Udare. In sezonul cald, orientativ de 2-3 ori pe saptamana, in functie de temperatura si de cat de repede se usuca substratul din cos. In perioade foarte calduroase poti completa cu pulverizari zilnice. Iarna, evita udarea frunzelor seara: creste riscul de pete si infectii fungice/bacteriene.
Pentru multe specii din America Centrala, nu lasa substratul sa se usuce complet iarna; sunt sensibile la acumularea de saruri. Alte specii cu ierni mai secetoase in habitat (S. hernandezii, insignis, jenischiana, leitzei, maculosa, martiana) cer udare redusa iarna si lumina buna; revii la ritmul normal cand apar cresteri noi primavara.
Fertilizare. La intervale regulate, diluat: orientativ 25% din doza de pe eticheta, cam la 2 saptamani. Pe scoarta se foloseste adesea o formula mai bogata in azot (ex. tip 30-10-10) alternativ cu una echilibrata (ex. 20-20-20). Spre sezonul de inflorire, multi cultivatori trec pe o formula cu mai mult fosfor (ex. tip 10-30-20). Uda substratul inainte sa fertilizezi, pentru a evita arderea radacinile.
Stanhopea nu are nevoie de un repaus clasic ca sa infloreasca. Daca nu apar flori, cauzele frecvente sunt: udare insuficienta vara, diferente mici zi/noapte primavara sau umiditate prea scazuta.
Intrebari frecvente
De ce nu vad florile, desi planta pare sanatoasa?
Verifica recipientul. Daca este ghiveci inchis, tijele pot creste in jos si se blocheaza, neavand pe unde sa iasa. Trece pe cos cu orificii mari la baza.
Care este durata de viata a florilor?
Scurta spre medie: de obicei 3-4 zile, cu unele exceptii. Compensarea vine prin parfum si din posibilitatea mai multor valuri de flori pe an.
Trebuie sa o divizez in fiecare an?
Nu. Divizarea frecventa intarzie inflorirea. Pastreaza plante mai mari, daca spatiul permite.
Acest ghid este oferit gratuit. Poti sustine secretgarden.ro alegand o planta din colectia de orhidee.