Afectiuni fungice si bacteriene la orhidee | tratament si preventie

Afectiuni fungice si bacteriene la orhidee

 

O pata pe o frunza nu inseamna automat o boala fungica sau bacteriana. Arsura solara, apa rece ramasa pe frunze peste noapte, daunatorii, acumularea de saruri si radacinile afectate pot produce semne asemanatoare. Acest ghid ajuta la observarea simptomelor si la primii pasi pentru identificarea potentialelor probleme si tratamente, nu inlocuieste identificarea de laborator.

Actioneaza repede daca frunza prezinta o pata moale, apoasa, urat mirositoare sau se mareste vizibil. Izoleaza planta, opreste pulverizarea pe frunze, sectioneaza partile afectate, curata instrumentele intre taieturi si imbunatateste ventilatia. Nu aplica produse la intamplare si incearca sa folosesti produse omologate.

Putregaiuri si pete bacteriene

putregaiul bacterian moale si putregaiul bacterian brun la orhidee  

Afectiunea: putregaiul bacterian moale si putregaiul bacterian brun

Patogen: Pectobacterium (syn. Erwinia)

Simptome: pete marunte apoase pe frunze, deseori prezentand margini galbui. Netratata, infectia se va extinde rapid si va afecta radacinile si frunzele, raspandindu-se mai lent in cazul rizomilor si pseudobulbilor. Poate fi sesizat un miros neplacut.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Vanda, Dendrobium, Paphiopedilum, Grammatophyllum, Oncidium, Cambria.

Produse recomandate: Champ 77 WG, Funguran OH 50 WP. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

patarea bacteriana bruna la orhidee  

Afectiunea: patarea bacteriana bruna

Patogenul: Acidovorax (syn. Pseudomonas)

Simptome: cea mai comuna si periculoasa afectiune a genului Phalaenopsis, se manifesta prin aparitia unor pete marunte, moi, sub forma de umflaturi pline cu lichid, de dimensiuni reduse, localizate oriunde pe frunze, de culoare initial verde; ulterior, pe masura ce dimensiunea acestora creste, culoarea se schimba in brun sau negru, uscandu-se si aparand ca zone adancite in suprafata foliara. Cand infectia atinge varful frunzei, secreta lichid infectat cu bacterii, ce contribuie la contaminarea altor plante. Prevalent in sezonul cald.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Cattleya, in principal orice specie.

Produse recomandate: Champ 77 WG, Funguran OH 50 WP, Aliette 80 WG. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

Radacini, pseudobulbi si baza plantei

putregaiul brun, putrezirea fungica a radacinilor la orhidee  

Afectiunea: putregaiul brun, putrezirea fungica a radacinilor

Patogenul: Rhizoctonia

Simptome: putregaiul radacinii apare cand mediul de cultura se descompune, drenajul este insuficient si plantele sunt udate in exces, instalarea sa fiind favorizata de raniri mecanice ale radacinilor sau datorate depunerilor de saruri, in urma fertilizarii excesive. La speciile genului Cattleya patogenul se instaleaza mai lent, de la pseudobulbii mai vechi la cei mai noi, urcand de-a lungul pseudobulbilor si producand brunificarea acestora, urmata de durizarea lor. Radacinile plantelor varstnice, ca si celelalte organe vegetale, vor muri. Desi este o afectiune a radacinilor, simptomele pot fi observate si la partile aeriene, fiind asemanatoare cu cele produse de fusarium, si anume ingalbenirea frunzelor, uscarea si stafidirea acestora, urmata de caderea lor si brunificarea pseudobulbilor dinspre partea inferioara spre varf.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Paphiopedilum, Miltonia, Oncidium si hibrizii sai, cu extensie asupra genului artificial Cambria.

Produse recomandate: Folpan 80 WDG, Switch 62,5 WG. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

Pete fungice pe frunze

Antractoza la orhidee

Afectiunea: antracnoza

Patogeni: Colletotrichum, Glomerella

Simptome: afecteaza partile aeriene ale plantei, cel mai des frunzele, al caror varf se brunifica de la apex, avansand catre baza. Dezvolta pete, uneori cu aspect de cercuri concentrice, alteori sub forma unor benzi inchise la culoare, in numar mare, pozitionate transvers pe suprafata laminara. Zonele afectate sunt clar definite, uneori usor adancite, in timp ce restul frunzei prezinta un aspect normal. In zonele infectate se dezvolta corpi sporiferi. Pe flori apar pustule apoase, negre sau brune, in general mai inalte si apar de preferinta pe partile dorsale ale petalelor si sepalelor mai vechi, putand fuziona si acoperi intreaga floare. Patogenul asociat cel mai frecvent cu antracnoza este Colletotrichum gloeosporioides (in stadiul asexuat, cel sexuat fiind cunoscut sub numele de Glomerella cingulata). Un alt patogen cunoscut este Colletotrichum theobromicola, care nu a fost insa cunoscut la orhidee pana in prezent. Acesta produce o patare clorotica (verzuie) pe suprafata superioara a frunzei, insa petele respective au de asemenea corespondenta pe suprafata inferioara, formand totodata patari adancite sau necrotice.

Taxoni afectati: Paphiopedilum, Masevallia, Phalaenopsis, Stanhopea, Oncidium, Cattleya, Dendrobium.

Produse recomandate: Folpan 80 WDG, Champ 77 WG. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

patarea frunzelor la orhidee  

Afectiunea: patarea frunzelor

Patogeni: Cercospora, Pseudocercospora, Guignardia, Phyllostycta, Septoria.

Simptome:

Cercospora: infectia apare initial ca o pata galbena pe partea inferioara a frunzei, iar la putin timp dupa aparitie devine vizibila si pe partea superioara. Pe masura ce suprafata acesteia se mareste, prezinta un aspect usor adancit si necrotic si se coloreaza in maro-violet spre negru-violet. Petele continua sa isi mareasca dimensiunile formand un model circular sau neregulat, pana cand ajung sa acopere intreaga frunza. Marginile petelor raman galbene. Frunzele infectate masiv, cad prematur, in special daca infectia a pornit dinspre baza lor.

Pseudocercospora: genereaza patari ale frunzelor, manifestate diferit in functie de specia de patogen si cultivarul de orhidee, putand avea forme circulare spre aproape circulare, ce reflecta modul de crestere a coloniei de fungi. Uneori culoarea acestora este violet-neagra, cu pete marunte si numeroase brune sau negre catre interior, pe masura ce dimensiunea petelor se mareste. Alte specii de Pseudocercospora produc pete de dimensiuni mai mici, de forma neregulata, insa in numar mai mare. Cand sunt afectate suprafete foliare mai mari, se observa un model general mozaicar pe suprafata superioara a frunzei, in timp ce zonele inferioare sunt acoperite de puncte, reprezentate de corpii sporiferi si care corespund modelului de pe suprafata superioara.

Guignardia: primele semne ale infectarii apar ca leziuni marunte, violet inchis, alungite, pe oricare dintre suprafetele frunzei, dispuse paralel cu venatia laminara, capatand aspect alungit sau romboidal. Uneori, leziunile alaturate fuzioneaza, dobandind forme neregulate, care pot afecta suprafete mari ale frunzei. Cu varsta, centrul zonelor afectate isi schimba culoarea, intunecandu-se, in timp ce corpii sporiferi se dezvolta la interiorul acestora, avand o textura aspra. Boala afecteaza in principal speciile genurilor Ascocentrum si Vanda, precum si hibrizii acestora. Patogenul este cunoscut si sub numele de Phyllosticta, numele referindu-se la un stadiu sexuat diferit al aceluiasi fungus.

Phyllosticta: patarile produse pot fi initiate in orice regiune a pseudobulbilor sau frunzelor, sub forma de leziuni marunte, de culoare galbena si usor adancite. Pe masura ce se maresc, devin rotunde sau ovale, cresc in adancime, in mod special daca infectia apare pe frunze. Cu trecerea timpului, se inchid la culoare, devenind cenusii sau de culoare maro inchis, dezvoltand o margine usor ridicata, rosiatica spre violet-negricioasa. In final, se observa dezvoltarea unor structuri sporifere centrale. Petele individuale au aproximativ 6,5 mm diametru. Frunzele cu infectii severe pot cadea prematur. Instalarea bolii este favorizata de conditii de radiatie luminoasa insuficienta. Phyllostachia reprezinta un stadiu diferit sexuat al patogenului Guignardia.

Septoria: petele marunte pot aparea pe orice suprafata a frunzei, sub forma de leziuni marunte, adancite, de culoare galbuie, ce continua sa creasca, devenind maro sau negre, de forma circulara sau neregulata. Totodata, pot fuziona, formand modele neregulate, de dimensiuni mari. Frunzele sever infectate pot cadea prematur.

Taxoni afectati: Cattleya, Vanda, Oncidium, Phalaenopsis.

Produse recomandate: Folpan 80 WDG, Champ 77 WG. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

Pete pe flori: Botrytis

patarea florilor - botrytis la orhidee

Afectiunea: patarea florilor

Patogenul: Botrytis

Simptome: pete marunte, de aprox 1 mm diametru, pe flori, de culoare neagra sau maro deschis. Isi pot mari dimensiunile si pot acoperi intreaga floare. Apar in conditii de umiditate ridicata, mai ales daca florile trecute sunt lasate pe tijele florale sau in contact cu mediul de cultura.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Cattleya, Vanda, Oncidium.

Produse recomandate: Switch 62,5 WG, Folpan 80 WDG, Signum. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

putregaiul negru la orhidee 

Afectiunea: putregaiul negru

Patogenul: Pythium, Phytophthora

Simptome: pete initial partial translucide ulterior negre, de dimensiuni mari, cu tendinta de extindere rapida, afecteaza orice organ al plantei, mai ales frunzele si cresterile noi. Apare in special in sezoanele calde si umede.

Taxoni afectati: Cattleya, Vanda, Phalaenopsis, Epidendrum, Cochleanthes si multe alte specii.

Produse recomandate: Previcur Energy, Aliette 80 WG, Champ 77 WG. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

putregaiul coletului - sclerotium la orhidee 

Afectiunea: putregaiul coletului

Patogenul: Sclerotinia

Simptome: simptomul principal al putregaiului coletului este reprezentat de caderea rapida si putrezirea radacinilor, a pseudobulbilor si a partilor inferioare ale frunzelor, care se coloreaza in galben-crem, iar tesuturile se brunifica ulterior, datorita invaziei altor patogeni. In final, afectiunea distruge intreaga portiune bazala a plantelor. Frunzele afectate se ingalbenesc, se vestejesc si mor. Se vor observa zone mici, galbene sau cenusii, asemanatoare semintelor de mustar, localizate pe tesuturile afectate, care reprezinta formele de rezistenta ale fungusului.

Taxoni afectati: Brassidium, Brassia, Oncidium, Cymbidium, Phalaenopsis, Vanda, Cattleya.

Produse recomandate: Ortiva Top (Amistar Gold), Switch 62,5 WG, Topsin, Amistar, Signum. Consulta intotdeauna instructiunile de pe ambalaj si respecta masurile de siguranta.

 

Preventie: igiena culturii si inspectarea plantelor noi

Igiena culturii este prima masura de preventie. Indeparteaza rapid florile trecute, frunzele cazute, radacinile moarte si orice tesut degradat care ramane umed in ghiveci sau in zona de cultura. Resturile vegetale pot pastra umezeala si spori, mai ales cand plantele sunt apropiate.

Taie leziunile care avanseaza. Daca o frunza dezvolta o pata moale, apoasa sau care se mareste, izoleaza planta si indeparteaza proactiv partea afectata, sectionand in tesut sanatos. Sterilizeaza lama sau foarfeca intre fiecare taietura si intre plante; nu folosi aceeasi unealta pe o planta suspecta si apoi pe una sanatoasa.

Inspecteaza fiecare planta noua. Verifica fata si dosul frunzelor, coletul, pseudobulbii, radacinile vizibile, substratul si eventualele pete de pe flori. Pastreaza planta noua separata de colectie o perioada de observatie, in special daca vine cu frunze patate sau tesuturi ranite dupa transport.

Uda substratul, nu frunzele. Nu lasa apa sa ramana intre frunze sau pe flori peste noapte. Uda dimineata cand este posibil, astfel incat suprafetele sa se usuce pana seara. Evita apa care balteste in ghiveci si adapteaza frecventa udarii la lumina, temperatura si ritmul in care substratul se usuca.

Pastreaza ventilatia si spatiul dintre ghivece. Umiditatea ridicata fara miscare de aer favorizeaza multe probleme. Nu inghesui plantele, indeparteaza frunzele moarte din jurul lor si nu lasa apa scursa sa treaca de la un ghiveci la altul.

Verifica radacinile la replantare. Substratul degradat, acumularea de saruri si radacinile afectate sunt puncte de plecare frecvente pentru putregai. Replanteaza cand structura substratului nu mai permite drenaj si ventilatie, nu doar dupa calendar.

O problema observata devreme se gestioneaza mai usor. Pentru plante noi si inspiratie pentru o colectie crescuta atent, descopera colectia de orhidee.