Speciile genului Cymbidium reprezinta poate cele mai apreciate flori din punct de vedere al comertului horticol mondial, in principal datorita productivitatii ridicate de tije florale, facilitatii cresterii, dimensiunilor, persistentei, cromaticii florale si prezentei parfumului. Speciile considerate clasice provin din regiunile deluroase din Nepal si Sikim, bogate in soare, unde insa predomina un climat mai degraba rece, iar cultivatorii acestui grup trebuie sa reproduca aceste conditii, pentru a se putea bucura de succesul infloririi.

Cunoscut in cultura si printre colectionari dupa acronimul generic HTC (Heat Tolerant Cymbidium), in acest grup functional si geografic sunt inclusi taxoni de talie mica (30-50 cm, comparat cu 80+ cm la speciile clasice), cu flori puternic parfumate, durabile (cel putin 4 saptamani), pe tije numeroase, erecte sau pendente, multiflore (5-60 flori), care cresc si infloresc in climate tropicale lipsite de diferente termice drastice intre zi si noapte, spre deosebire de speciile si hibrizii genului considerati clasici, unde este necesar ca temperaturile nocturne din sezonul hibernal sa scada pana la valori de 8 – 4 ℃   pentru a declansa inflorirea. Hibrizii grupului HTC sunt in general obtinuti prin incrucisarea speciilor tropicale, iubitoare de caldura (ensifolium, aloifolium, canaliculatum, finlaysonianum, sinense, atropurpureum, madidum, dayanum). Din punct de vedere al culturii, HTC se apropie foarte mult de procedurile aplicate la cresterea hibrizilor de Dendrobium.

Unul din elementele esentiale pentru inflorirea hibrizilor HTC este reprezentat de radiatia luminoasa, ce trebuie sa acopere o durata minima de 8 ore pe zi, cu umbrire de maxim 40% pentru perioada de crestere, urmand insa ca in zilele toride de vara sa fie crescuta la 50% pentru a preveni aparitia arsurilor solare. Un indiciu bun ca plantele primesc indeajuns de multa lumina este reprezentat de culoarea verde crud a frunzelor, in cazul plantelor crescute in conditii de luminozitate scazuta frunzele fiind colorate in verde inchis. In cazul speciilor cu frunze dure (aloifolium, canaliculatum, finlaysonianum), asemanatoare din punct de vedere al consistentei cu  cele prezente la speciile genului Cattleya, este permisa si chiar recomandata expunerea la intensitati luminoase mai puternice, acestea putand tolera inclusiv lumina directa pentru cateva ore pe zi.

Se va acorda o atentie sporita irigarilor, HTC fiind mai rigurosi in aceasta privinta. Se va evita stagnarea apei in substrat pentru perioade indelungate, insa se va avea grija in egala masura ca blocul radicular sa nu se usuce complet niciodata. In egala masura, si tot ca o asemanare cu speciile genului Cattleya, hibrizii cu frunze dure pot tolera perioade de uscaciune mai lungi si irigari mai rare, apreciind chiar si uscarea completa a substratului.

Temperatura optima de crestere pentru speciile si hibrizii HTC se va incadra in intervalul de 15 – 35 ℃  , care va asigura infloriri repetate, de regula de cel putin doua ori pe an. O consecinta insa a ascendentei tropicale este reprezentata de toleranta scazuta la frig, nefiind recomandata expunerea reprezentantilor grupului la temperaturi sub 10 ℃   pentru perioade indelungate de timp.

Umiditatea atmosferica nu reprezinta un factor important pentru varietatile de Cymbidium HTC, acestia fiind deosebit de toleranti in acest sens.

Mediul ideal de cultura pentru acest grup este reprezentat de scoarta de pin, uneori amendata cu perlit, iar ca recipiente de cultura se vor utiliza ghivece de inaltime mare sau cel putin mai mare decat diametrul, intrucat radacinile acestor taxoni au tendinta de a se afunda adanc in substrat. Majoritatea speciilor ce stau la baza acestui grup sunt epifite, exceptand Cymbidium ensifolium, care prefera statiuni tericole, acest aspect remarcandu-se si la hibrizii sai. Fertilizarile se vor realiza la doua saptamani in perioada de crestere utilizand un fertilizant bogat in azot sau unul echilibrat, si o data pe luna in perioada de inflorire, cu un fertilizant bogat in fosfor si potasiu.

Unii autori si crescatori de prestigiu, cum ar fi Kobsukh Katraena de la Pakkret Orchids, Thailanda, propun urmatoarea clasificare a catorva specii in functie de toleranta termica, cu rol indrumator in evaluarea acesteia la hibrizii ce le vor avea in componenta:

Taxon                                            Toleranta termica

Cymbidium ensifolium subsp. haematodes 10.0

Cymbidium canaliculatum                             10.0

Cymbidium aloifolium                                    10.0

Cymbidium finlaysonianum                            9.5

Cymbidium ensifolium subsp. ensifolium     8.5

Cymbidium dayanum                                       8.5

Cymbidium bicolor                                           8.5

Cymbidium atropurpureum                            8.5

Cymbidium madidum                                      8.0

Cymbidium munronianum                             8.0

Cymbidium chloranthum                                7.0

Cymbidium sinense                                          5.5

O parte dintre Cymbidium HTC hibrizi:- Cymbidium Golden Elf ( frunze variegate)- Cymbidium sinense × Golden Elf- Cymbidium Kusuda Fantasy

Oferta completa de Cymbidium de la Secret Garden este disponibila aici (link).

Vrei sa vezi mai multe articole si sa acumulezi mai multe cunostinte? Acest articol este oferit gratuit, insa poti sustine secretgarden.ro cu o recenzie aici:

Google: Recenzie pe Google

Facebook: Recenzie pe Facebook