Afectiuni fungice si bacteriene la orhidee. Indicatii de tratament

Afectiuni fungice si bacteriene la orhidee
Tabel de identificare rapida a afectiunilor fungice si bacteriene la orhidee, cu indicatii de tratament.
putregaiul bacterian moale si putregaiul bacterian brun la orhidee  

Afectiunea: putregaiul bacterian moale si putregaiul bacterian brun

Patogen: Pectobacterium (syn. Erwinia)

Simptome: pete marunte apoase pe frunze, deseori prezentand margini galbui. Netratata, infectia se va extinde rapid si va afecta radacinile si frunzele, raspandindu-se mai lent in cazul rizomilor si pseudobulbilor. Poate fi sesizat un miros neplacut.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Vanda, Dendrobium, Paphiopedilum, Grammatophyllum, Oncidium, Cambria.

Tratament recomandat: Funguran, Champ, Aliette.

patarea bacteriana bruna la orhidee  

Afectiunea: patarea bacteriana bruna

Patogenul: Acidovorax (syn. Pseudomonas)

Simptome: cea mai comuna si periculoasa afectiune a genului Phalaenopsis, se manifesta prin aparitia unor pete marunte, moi, sub forma de umflaturi pline cu lichid, de dimensiuni reduse, localizate oriunde pe frunze, de culoare initial verde; ulterior, pe masura ce dimensiunea acestora creste, culoarea se schimba in brun sau negru, uscandu-se si aparand ca zone adancite in suprafata foliara. Cand infectia atinge varful frunzei, secreta lichid infectat cu bacterii, ce contribuie la contaminarea altor plante. Prevalent in sezonul cald.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Cattleya, in principal orice specie.

Tratament: Aliette, Champ, Funguran.

putregaiul brun, putrezirea fungica a radacinilor la orhidee  

Afectiunea: putregaiul brun, putrezirea fungica a radacinilor

Patogenul: Rhizoctonia

Simptome: putregaiul radacinii apare cand mediul de cultura se descompune, drenajul este insuficient si plantele sunt udate in exces, instalarea sa fiind favorizata de raniri mecanice ale radacinilor sau datorate depunerilor de saruri, in urma fertilizarii excesive. La speciile genului Cattleya patogenul se instaleaza mai lent, de la pseudobulbii mai vechi la cei mai noi, urcand de-a lungul pseudobulbilor si producand brunificarea acestora, urmata de durizarea lor. Radacinile plantelor varstnice, ca si celelalte organe vegetale, vor muri. Desi este o afectiune a radacinilor, simptomele pot fi observate si la partile aeriene, fiind asemanatoare cu cele produse de fusarium, si anume ingalbenirea frunzelor, uscarea si stafidirea acestora, urmata de caderea lor si brunificarea pseudobulbilor dinspre partea inferioara spre varf.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Paphiopedilum, Miltonia, Oncidium si hibrizii sai, cu extensie asupra genului artificial Cambria.

Tratament: Folpan, Dithane.

Antractoza la orhidee

Afectiunea: antracnoza

Patogeni: Colletotrichum, Glomerella

Simptome: afecteaza partile aeriene ale plantei, cel mai des frunzele, al caror varf se brunifica de la apex, avansand catre baza. Dezvolta pete, uneori cu aspect de cercuri concentrice, alteori sub forma unor benzi inchise la culoare, in numar mare, pozitionate transvers pe suprafata laminara. Zonele afectate sunt clar definite, uneori usor adancite, in timp ce restul frunzei prezinta un aspect normal. In zonele infectate se dezvolta corpi sporiferi. Pe flori apar pustule apoase, negre sau brune, in general mai inalte si apar de preferinta pe partile dorsale ale petalelor si sepalelor mai vechi, putand fuziona si acoperi intreaga floare. Patogenul asociat cel mai frecvent cu antracnoza este Colletotrichum gloeosporioides (in stadiul asexuat, cel sexuat fiind cunoscut sub numele de Glomerella cingulata). Un alt patogen cunoscut este Colletotrichum theobromicola, care nu a fost insa cunoscut la orhidee pana in prezent. Acesta produce o patare clorotica (verzuie) pe suprafata superioara a frunzei, insa petele respective au de asemenea corespondenta pe suprafata inferioara, formand totodata patari adancite sau necrotice.

Taxoni afectati: Paphiopedilum, Masevallia, Phalaenopsis, Stanhopea, Oncidium, Cattleya, Dendrobium.

Tratament: Dithane.

patarea frunzelor la orhidee  

Afectiunea: patarea frunzelor

Patogeni: Cercospora, Pseudocercospora, Guignardia, Phyllostycta, Septoria.

Simptome:

Cercospora: infectia apare initial ca o pata galbena pe partea inferioara a frunzei, iar la putin timp dupa aparitie devine vizibila si pe partea superioara. Pe masura ce suprafata acesteia se mareste, prezinta un aspect usor adancit si necrotic si se coloreaza in maro-violet spre negru-violet. Petele continua sa isi mareasca dimensiunile formand un model circular sau neregulat, pana cand ajung sa acopere intreaga frunza. Marginile petelor raman galbene. Frunzele infectate masiv, cad prematur, in special daca infectia a pornit dinspre baza lor.

Pseudocercospora: genereaza patari ale frunzelor, manifestate diferit in functie de specia de patogen si cultivarul de orhidee, putand avea forme circulare spre aproape circulare, ce reflecta modul de crestere a coloniei de fungi. Uneori culoarea acestora este violet-neagra, cu pete marunte si numeroase brune sau negre catre interior, pe masura ce dimensiunea petelor se mareste. Alte specii de Pseudocercospora produc pete de dimensiuni mai mici, de forma neregulata, insa in numar mai mare. Cand sunt afectate suprafete foliare mai mari, se observa un model general mozaicar pe suprafata superioara a frunzei, in timp ce zonele inferioare sunt acoperite de puncte, reprezentate de corpii sporiferi si care corespund modelului de pe suprafata superioara.

Guignardia: primele semne ale infectarii apar ca leziuni marunte, violet inchis, alungite, pe oricare dintre suprafetele frunzei, dispuse paralel cu venatia laminara, capatand aspect alungit sau romboidal. Uneori, leziunile alaturate fuzioneaza, dobandind forme neregulate, care pot afecta suprafete mari ale frunzei. Cu varsta, centrul zonelor afectate isi schimba culoarea, intunecandu-se, in timp ce corpii sporiferi se dezvolta la interiorul acestora, avand o textura aspra. Boala afecteaza in principal speciile genurilor Ascocentrum si Vanda, precum si hibrizii acestora. Patogenul este cunoscut si sub numele de Phyllosticta, numele referindu-se la un stadiu sexuat diferit al aceluiasi fungus.

Phyllosticta: patarile produse pot fi initiate in orice regiune a pseudobulbilor sau frunzelor, sub forma de leziuni marunte, de culoare galbena si usor adancite. Pe masura ce se maresc, devin rotunde sau ovale, cresc in adancime, in mod special daca infectia apare pe frunze. Cu trecerea timpului, se inchid la culoare, devenind cenusii sau de culoare maro inchis, dezvoltand o margine usor ridicata, rosiatica spre violet-negricioasa. In final, se observa dezvoltarea unor structuri sporifere centrale. Petele individuale au aproximativ 6,5 mm diametru. Frunzele cu infectii severe pot cadea prematur. Instalarea bolii este favorizata de conditii de radiatie luminoasa insuficienta. Phyllostachia reprezinta un stadiu diferit sexuat al patogenului Guignardia.

Septoria: petele marunte pot aparea pe orice suprafata a frunzei, sub forma de leziuni marunte, adancite, de culoare galbuie, ce continua sa creasca, devenind maro sau negre, de forma circulara sau neregulata. Totodata, pot fuziona, formand modele neregulate, de dimensiuni mari. Frunzele sever infectate pot cadea prematur.

Taxoni afectati: Cattleya, Vanda, Oncidium, Phalaenopsis.

Tratament: Dithane

patarea florilor - botrytis la orhidee

Afectiunea: patarea florilor

Patogenul: Botrytis

Simptome: pete marunte, de aprox 1 mm diametru, pe flori, de culoare neagra sau maro deschis. Isi pot mari dimensiunile si pot acoperi intreaga floare. Apar in conditii de umiditate ridicata, mai ales daca florile trecute sunt lasate pe tijele florale sau in contact cu mediul de cultura.

Taxoni afectati: Phalaenopsis, Cattleya, Vanda, Oncidium.

Tratament: Folpan, Dithane, Topsin.

Fusarioza la orhideeAfectiunea: fusarioza

Patogenul: Fusarium

Simptome: blocheaza curgerea lichidelor prin sistemul vascular al plantelor, ducand la ofilirea acestora. Frunzele infectate se ingalbenesc, se subtiaza, se ofilesc si se rideaza, aceste simptome fiind urmate de moartea plantei intr-o perioada de 3 - 9 saptamani, in cazul plantelor grav afectate, sau, in cazul plantelor afectate mediu, declinul acestora poate dura pana la un an sau mai mult. Diagnosticul in cazul speciilor genului Cattleya este dat de prezenta unui inel sau al unei benzi decolorate, de culoare mov sau mov - roze in straturile exterioare ale rizomului, vizibila la sectionarea acestuia. In cazurile grave, intregul rizom poate fi afectat de respectiva coloratie, care se poate extinde si in pseudobulbi. Speciile de Phalaenopsis si Paphiopedilum pot fi infectate datorita concentratiei prea ridicate de saruri, a temperaturilor prea joase ale substratului, a udarii excesive sau a excesului de pamant de turba fermentata in substrat. Radacinile vor putrezi, iar coletul plantei va fi afectat de un putregai negru uscat. Petele adancite de pe suprafata frunzei se vor mari, in timp ce frunzele batrane vor deveni pieloase, iar cele tinere se vor inrosi. Tija florala va dezvolta adancituri cu putregai, ducand in final la caderea florilor.

Taxoni afectati: Cattleya, Vanda, Phalaenopsis, Epidendrum, Cochleanthes, si multe alte specii.

Tratament: Topsin, Dithane. 

putregaiul negru la orhidee 

Afectiunea: putregaiul negru

Patogenul: Pythium, Phytophthora

Simptome: pete initial partial translucide ulterior negre, de dimensiuni mari, cu tendinta de extindere rapida, afecteaza orice organ al plantei, mai ales frunzele si cresterile noi. Apare in special in sezoanele calde si umede.

Taxoni afectati: Cattleya, Vanda, Phalaenopsis, Epidendrum, Cochleanthes si multe alte specii.

Tratament: Funguran, Champ, Aliette, Dithane, Curzate Manox, Folpan

putregaiul coletului - sclerotium la orhidee 

Afectiunea: putregaiul coletului

Patogenul: Sclerotinia

Simptome: simptomul principal al putregaiului coletului este reprezentat de caderea rapida si putrezirea radacinilor, a pseudobulbilor si a partilor inferioare ale frunzelor, care se coloreaza in galben-crem, iar tesuturile se brunifica ulterior, datorita invaziei altor patogeni. In final, afectiunea distruge intreaga portiune bazala a plantelor. Frunzele afectate se ingalbenesc, se vestejesc si mor. Se vor observa zone mici, galbene sau cenusii, asemanatoare semintelor de mustar, localizate pe tesuturile afectate, care reprezinta formele de rezistenta ale fungusului.

Taxoni afectati: Brassidium, Brassia, Oncidium, Cymbidium, Phalaenopsis, Vanda, Cattleya.

Tratament: Topsin.

 

Vrei sa vezi mai multe articole si sa acumulezi mai multe cunostinte? Acest articol este oferit gratuit, insa poti sustine secretgarden.ro cu o recenzie aici:

Google: Recenzie pe Google

Facebook: Recenzie pe Facebook