Ultimele comentarii
Nu sunt comentarii
Cautare blog

Orhidee Cymbidium erythraeum Lindl. 1859 - caracteristici si instructiuni de ingrijire

Orhidee Cymbidium erythraeum Lindl. 1859 - caracteristici si instructiuni de ingrijire
Specie botanica a genului Cymbidium, descrisa de John Lindley in 1859, cu distributie ce acopera Assamul indian, estul Himalayei, in Nepal si Buthan, vestul Himalayei, in Myanmar, China si Vietnam. Prefera pantele abrupte din paduri vesnic verzi, deschise, populate de muschi, la altitudini de 1000 pana la 2400 m, in statiuni epifite sau litofile. 

Sinonimele acceptate pentru aceasta specie sunt Cymbidium erythraeum var. flavum (Z.J.Liu & J.Yong Zhang) Z.J.Liu, S.C.Chen & P.J.Cribb 2009; Cymbidium flavum Z.J.Liu & J.Yong Zhang 2002; Cymbidium hennisianum Schltr. 1918; Cymbidium longifolium Lindley 1833; Cyperorchis hennisiana (Schltr.) Schltr. 1924; Cyperorchis longifolia (D.Don) Schltr. 1924. 

Specie de talie mica spre mare, poseda pseudobulbi ovoizi, comprimati bilateral, care poarta 5 – 9 frunze linear - oblongi, distihe, ce se ingusteaza gradual spre varf, si care se insera la 3 – 6 cm pe acestia. 

Inflorirea are loc vara tarziu pana toamna devreme, pe tije suberecte, aproape arcuate sau orizontale, sub forma unor inflorescente lungi (25 – 75 cm), racemoase, ce poarta 5 – 14 flori parfumate, prevazute cu bractei lanceolate, acute si triunghiulare. Florile masoara 8 cm in diametru, cu petale si sepale verzui sau brun verzui, cu dungi brune si rosii. Labelumul prezinta un colorit de fond alb sau alb gallbui, cu calusul crem si columna galbena. Lobii laterali prezinta venatie rosie. 

Luminozitatea preferata de aceasta specie este medie spre puternica, fiind cuprinsa in intervalul de 15000 – 25000 lux. 

Din punct de vedere termic, Cymbidium erythraeum necesita temperaturi cuprinse intre 18 – 24 °C in timpul zilei si de 10 – 16 °C in timpul noptii, asigurand o diferenta de 8 °C de la zi la noapte. 

Umiditatea necesara este de 50 – 60% pe perioada verii, si de 40 – 50% pe perioada iernii, cu ventilatie intensiva pe tot parcursul anului.

Mediul de cultura si substratul vor asigura un drenaj eficient si vor avea o structura grea si granulatie mare, putand utiliza in acest sens 60% scoarta de pin de granulatie 20+, in amestec cu fibra de cocos si nisip, completand cu 30% pamant de turba. 

Se recomanda schimbarea recipientelor de cultura doar daca este neaparat necesar, de exemplu, in cazul irigarii cu apa din reteaua de distributie, al carei pH este ridicat, va fi necesara schimbarea mediului de cultura, de regula, la interval de 2 ani, pentru a mentine un pH favorabil, de aproximativ 5,5  - 6,5. Cresterea pH-ului nu va permite plantelor sa asimileze eficient substante nutritive, cum ar fi ferul, ducand astfel la decolorarea frunzelor si ingalbenirea acestora. Mai mult, astfel de conditii duc la acumularea de saruri provenite fie din fertilizant fie din apa de proasta calitate, acumularea avand loc cu o rata mult mai ridicata decat capacitatea plantelor de a metaboliza aceste saruri, si ducand in final la arderea radacinilor. Un bun indicator al necesitatii interventiei prin schimbarea substratului este reprezentat de aparitia miceliului si a mucegaiului in substrat, de putrezirea sau stafidirea cresterilor noi sau a bazei pseudobulbilor. Perioada indicata pentru transplantare este reprezentata de momentul dezvoltarii cresterilor noi, cand acestea vor avea aproximativ 5 cm si vor fi capabile de generarea de radacini proprii (Martie - Aprilie).

Irigarea va fi realizata cu o frecventa de 1 – 2 ori pe saptamana, depinzand masiv de intensitatea luminoasa si temperatura. Cand luminozitatea este ridicata, substratul va fi mentinut umed in permanenta, aproape ud, iar cand sunt prezente conditii de umbra, irigarea va fi redusa la minim, pentru a impiedica instalarea putregaiului radacinilor. 

Fertilizarea va implica administrarea de fertilizanti diluati, eventual granulari, cu eliberare treptata, preferand azotul si fosfatul in perioada de primavara, ideal cu cel putin 10 zile inaintea dezvoltarii radacinilor cresterilor noi. Se pot utiliza fertilizanti nespecifici sub forma lichida, administrati saptamanal sau la fiecare udare, respectand un grad de dilutie de 50% fata de indicatiile de pe ambalaj. O formula corecta este reprezentata de proportiile egale de azot, fosfor si potasiu. 

Specia nu necesita o perioada de repaus pentru stimularea infloririi, insa este posibila reducerea irigarii pe perioada de iarna, cu conditia de a nu permite uscarea totala a substratului. Totodata, si fertilizarea poate fi redusa sau sistata in aceasta perioada, revenind la rutina uzuala odata cu aparitia cresterilor noi, in primavara. 

Produse asemanatoare
Articole asemanatoare
Lasa un comentariu
Lasa un raspuns
Te rugam sa te autentifici pentru a posta un comentariu.

Meniu

Setari

Creaza un cont gratuit pentru a folosi lista de dorinte.

Autentificare